Recenzie „Fata cea bună” de Mary Kubica

„Își amintește cum a fost să crească alături de sora ei, un joc de-a v-ați ascunselea. După ce sora ei închidea ochii și număra până la douăzeci, pleca în camera ei și își punea căștile la urechi.
‒ Eu rămâneam în dulap. Un dulap mic, înghesuit, plin cu lenjerie. O așteptam acolo la infinit să vină și să mă găsească.
Stătea ore întregi închisă în dulap. Avea patru ani.
Mama ei era cea care o găsea într-un final, care întorcea casa pe dos când își dădea seama că Mia lipsește. Își amintește cum scârțâia ușa dulapului când se deschidea și cum ea era mereu pe jos, adormită. Își aduce aminte de ochii mamei, plini de scuze nerostite, felul în care o ridica de jos și o îmbrățișa, repetându-i ‒ Tu ești fata mea cea bună, Mia! O făcea mereu să se întrebe care erau lucrurile pe care nu i le spunea.
Sora ei era aspru certată după fazele astea.
‒ Era obligată să își ceară iertare, și chiar făcea asta, dar numai de formă.
Își amintește că încă de la vârsta de patru ani se întrebase care erau avantajele în a fi fata cea bună. Dar voia mai departe să fie bună. Asta e ceea ce îmi spune. Încerca din greu să fie fata cea bună.”

O răpire, o recompensă, un judecător corupt, o soție înstrăinată, un detectiv cu fler, un infractor aparte și o victimă cu amnezie, iată elementele câștigătoare care au făcut din „Fata cea bună” (Herg Benet, 2017), romanul thriller de debut al autoarei americane Mary Kubica, un adevărat succes de casă pe lista de bestseller-uri New York Times! Acum că am reușit și eu s-o parcurg, pot înțelege și de ce a prins atât de bine la public, în ciuda numeroaselor sale hibe. Curioși? Citiți în continuare!

Coperta-Fata-Cea-Buna-Mary-Kubica

Folosind tehnica naratorilor multipli, Mary Kubica reușește să atingă cele mai sensibile corzi ale cititorilor săi, în special spre sfârșitul cărții, când dezvăluirile sunt numeroase și șocante. Eve Dennett, detectivul Gabe Hoffman și răpitorul Colin Thatcher se succed în ritm alert pe tot parcursul cărții, capitolele alternând între „înainte” și „după”, punctul de cotitură, fiind, evident, găsirea Miei. Fiecare dintre ei prezintă o bucățică dintr-un puzzle care, la început cel puțin, pare imens, iar spre sfârșit, când piesele cad una lângă alta, potrivindu-se în mod subtil și sigur, este imposibil ca ingeniozitatea lui Kubica să nu-ți dea fiori. De aici și succesul fulminant al romanului! Însă până acolo este un drum lung, iar uneori acesta mi s-a părut destul de anevoios.

Pentru început, recunosc că prima jumătate a romanului mi s-a părut foarte bine construită, plină de suspans, de situații tensionate, de scene dătătoare de nu-știu-ce-se-va-întâmpla-acum! Una dintre cele mai bune idei pe care le-a avut Kubica a fost să-l includă pe Colin, infractorul care o răpește pe Mia, în lista personajelor care își spun povestea nemijlocit, conversând direct cu cititorul. Mi s-a părut o alegere ciudată, dar genială. Pe măsură ce aflăm mai multe lucruri despre viața lui Colin, granița dintre bine și rău, alb și negru, devine din ce în ce mai încețoșată. Deși mie personal mi s-a părut un personaj neinteresant, monocrom, felul în care el afectează viața familiei Dennett, și mai ales viața Miei, este extrem de interesant de privit.

the-good-girl-quote-betrayal-disillusionment

Apoi o avem pe Eve, mama Miei și soția-trofeu a judecătorului Dennett, o femeie încă frumoasă care poate întoarce capete pe stradă, căzută într-o tristețe cumplită din pricina dispariției fiicei ei. Un alt personaj arhetipal care mi-a displăcut profund. Oricât ar încerca Kubica s-o învăluie în „parfum” de modernitate și curaj feminin, Eve rămâne arhetipul soției anilor ′50, care nu iese din porunca soțului și are în grijă întreaga gospodărie. Martoră directă și tăcută a discriminării la care a fost supusă Mia întreaga ei viață de către judecătorul Dennett, Eve are parte înspre sfârșitul cărții de o transformare radicală, care rămâne profund improbabilă. Ca să vă faceți o idee, mi-a displăcut de ea mult mai mult decât mi-a displăcut de Colin.

0000016271804_p0_v1_s280x175
Mary Kubica

Un alt personaj de tip „carton” este detectivul Gabe Hoffman, un bărbat de aceeași vârstă cu părinții Miei, plictisit de viață și de cazurile cu care este nevoit să se confrunte zi de zi, singurul motiv pentru care devine interesat de cazul Miei fiind atracția imediată și neașteptată pe care o simte pentru Eve. Capitolele dedicate perspectivei sale asupra întregii „afaceri” mi s-au părut cel mai lipsite de culoare, și dădeam paginile cu repeziciune ca să ajung din nou la capitolele narate de Colin. Presupun că e și acesta un artificiu demn de luat în seamă…

Ca să nu mai bat câmpii fără grație, vă spun sincer că singurul personaj interesant din toată această poveste a fost Mia, iar asta doar fiindcă nu am avut parte de punctul ei de vedere. La fiecare scenă crucială a cărții, m-am trezit mereu întrebându-mă de ce a reacționat Mia într-un fel și nu în altul, dacă are alte planuri ascunse, dacă relația dintre ea și Colin are substanță sau nu etc. Iar amnezia ei din prezent nu a făcut decât să ațâțe și mai tare focul acestui constant semn de întrebare. Dacă mă întrebați pe mine, acesta a fost motorul romanului „Fata cea bună”: misterul care o învăluie tot timpul pe Mia Dennett, victima răpirii.

În ciuda hibelor pe care n-am putut să nu le observ la acest thriller, mărturisesc că a fost o lectură rapidă, plăcută și că n-o regret absolut deloc. Deși a doua parte a cărții m-a făcut să-mi dau ochii peste cap de mai multe ori, sfârșitul m-a lăsat efectiv cu gura căscată, și numai din acest motiv, dacă nu și din altele, i-am dat în cele din urmă 3 stele din 5 pe Goodreads. Pentru o lectură antrenantă și rapidă de concediu sau de weekend, merită din plin, așa că eu zic să-i acordați o șansă!

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s