Recenzie „Diavoli fragili” de Radu Găvan

Vă spun cu mâna pe inimă că în data de 25 iunie a.c. am terminat de citit una dintre cele mai bizare, mai bune, mai interesante și mai obsedante cărți din toate câte mi-a fost dat să citesc până acum! În jur de o lună de zile am petrecut printre paginile ei, iar după ce am terminat-o am avut nevoie de încă ceva timp pentru a putea digera așa cum trebuie povestea, personajele, dar mai ales mesajul cărții. Iar acum mă prezint în fața voastră cu o recenzie care, sper eu, îi va face dreptate și vă va determina să o luați imediat în mâini și să uitați complet de căldura de afară în atmosfera înfrigurată din paginile ei. Dragi cititori, azi vorbim despre „Diavoli fragili” de Radu Găvan!

Mid-Year Book Freak Out Tag

Nu-i așa că vă era dor de o leapșă?  Circulă de ceva timp pe booktube-ul străin o leapșă care se numește Mid-Year Book Freak Out Tag.Pfiu, ce denumire kilometrică! Mai pe scurt, o leapșă care se face pe la jumătatea anului pentru a vedea care au fost punctele de reper în prima parte a anului în materie de lecturi și pentru a putea face un plan mai clar pentru a doua jumătate a anului. Evident, parcă văd că voi trece și prin această leapșă ca rața prin apă, dar nu contează, important e să ne distrăm alegând titlurile potrivite pentru fiecare întrebare. Iată ce răspunsuri am pregătit eu.

Câştigătoarea premiului Baileys, Naomi Alderman, despre faimă, Trump şi Wonder Woman

The Power este al patrulea roman al scriitoarei în vârstă de 42 de ani, şi vine la un deceniu de la mult-lăudatul ei debut, Disobedience, povestea unei tinere femei care se întoarce din New York în nordul ortodox-evreiesc al Londrei copilăriei sale. Acesta a fost urmat de încă două romane: The Lessons, despre un grup de studenţi de la Oxford, şi The Liar’s Gospel, o repovestire a vieţii lui Iisus din mai multe perspective. Fiecare carte este surprinzător de diferită – „Îmi place să duc lucrurile mai departe”, spune ea – iar The Power este un alt punct de plecare. O lucrare ştiinţifico-fantastică cu patru protagonişti, ce închipuie o lume în care femeile au dominanţă fizică asupra bărbaţilor prin abilităţile lor de a-i electrocuta după plac, şi în care puterea instituţională, socială, politică şi personală este inversată.

Recenzie „Acest cântec neîmblânzit” de Victoria Schwab

„Acest cântec neîmblânzit” este o fiară în sine, pe care V. Schwab reuşeşte cumva s-o îmblânzească. Ritmul romanului este un crescendo care te lasă fără suflu la sfârşit, dorindu-ţi mai mult, tot mai mult. Am rămas impresionată, culmea, nu de lirismul cărţii, fiindcă nu prea are aşa ceva, ci de scenele de acţiune cinematografice, de interacţiunile dintre personaje, de dialogurile când amuzante, când cumplit de tăioase. Bineînţeles, i-am acordat câteva puncte bonus pentru scenele horror, care mi s-au părut delirant de bine scrise!