Sfaturile Chimamandei Ngozi Adichie pentru a trăi curajos

Salut, dragi cititori!

Astăzi m-am gândit să schimb puțin macazul și să postez un alt fel de articol, despre care habar n-am ce părere veți avea, dar care sper să vă placă! De dimineață dădeam scroll pe newsfeed-ul de pe Facebook, și am dat peste acest articol din The Washington Post, în care scriitoarea nigeriană Chimamanda Ngozi Adichie oferă un interviu referitor la feminism și la noua ei carte, „Dear Ijeawale, or a Feminist Manifesto în Fifteen Suggestions”. Până să apucați să vă dați ochii peste cap, încercați să aruncați o privire pe text pentru a vedea ce înseamnă cu adevărat feminismul (asta dacă nu știați deja, în mod evident). Fără alte vorbe inutile, lectură plăcută! 😉

P.S. Traducerea îmi aparține, așa că dacă doriți s-o preluați, vă rog frumos să menționați la sfârșitul articolului în română „Traducere de Loredana Malic”. Gracias! 😀

***

Femei, nu vă mai faceți griji dacă sunteți plăcute sau nu – sfatul Chimamandei Ngozi Adichie pentru a trăi curajos

Chimamanda Ngozi Adichie nu se supără dacă nu o placi.

Prea multe femei își fac griji dacă sunt plăcute sau nu, spune ea, iar acest lucru nu numai că ne conduce pe un drum greșit, ci este și dăunător.

„Nu este treaba voastră să vă faceți plăcute. Treaba voastră este să fiți voi înșivă”, spune ea. „Va fi cineva care să vă placă oricum.”

Milioane de oameni o plac pe Chimamanda Ngozi Adichie oricum. Este autoarea best-seller-urilor „Americanah” și „Jumătate de soare galben”. Este fața unei companii de make-up. Titlul conferinței TED pe care a susținut-o în 2013, „We Should All Be Feminists” (Feminist(ă), feminiști, conform titlului dat de editura Black Button Books în urma traducerii în limba română), este înscris pe tricourile de designer purtate de celebrități precum Rihanna, Natalie Portman și Jennifer Lawrence. Beyoncé a împrumutat o parte din discursul ei într-un cântec. Este laureata unui premiu de „geniu” MacArthur, a unui Premiu National Book Critics Circle – și s-a aflat pe lista Vanity Fair a celor mai bine îmbrăcate persoane.

Acum a scris o carte care s-ar putea să nu pice prea bine tuturor. Dar nu-i nimic.

„Trebuie să-mi spun adevărul”, zice ea.

Adichie, care își împarte timpul între Columbia, Md., și țara ei natală, Nigeria, pune mult suflet în egalitate. (Citiți tricourile.)

Femei, ne dojenește ea, nu putem să ne implicăm în asta doar un pic: „A fi feministă e ca și cum ai fi însărcinată. Ori ești, ori nu ești.” De ajuns cu ideea asta – pe care ea o numește „feminism ușurel” – „că bărbații sunt superiori în mod natural, dar se așteaptă de la ei să . Nu. Nu. Nu. Trebuie să existe mai mult decât benevolența masculină ca bază pentru bunăstarea unei femei.”

Noua ei carte, „Dear Ijeawele, or a Feminist Manifesto in Fifteen Suggestions” (Dragă Ijeawale, sau un manifest feminist în cincisprezece sugestii) (Knopf) oferă, după cum spune și titlul, 15 modalități prin care noi – părinții, în special – putem încuraja fetele să fie puternice, să plantăm semințele feminismului. Dar mai mult, Adichie speră că această carte ne va ajuta „să ne îndreptăm către o lume în care există egalitatea genurilor”.

Făcând acest lucru, înseamnă să spulberăm presupunerile împământenite despre cum gândesc și se comportă bărbații și femeile, mai ales în viața domestică. Printre acestea: să nu mai presupunem că femeile sunt în mod implicit îngrijitoarele primare. Un tată ar trebui să facă „tot ceea ce-i permite biologia”. În alte cuvinte, „totul mai puțin alăptatul”.

Acest lucru înseamnă și gospodărie: „Cunoștințele despre gătit nu vin preinstalate într-un vagin. Gătitul se învață.”

Întrebarea care o supără cel mai tare este dacă femeile pot avea totul. „E un mod foarte primitiv de a gândi”, spune ea. „E o dezbatere care presupune că femeile fac toate muncile gospodărești și de creștere a copiilor – și-i dăm un punct bonus atunci când lucrează și în afara căminului. Când tatăl se duce să-și ridice copilul de undeva o singură dată, primește șapte puncte bonus.”

Adic_9781524733131_CREDIT WANI OLATUNDE

Adichie își spune adevărul.

„Cred că este urgent din punct de vedere moral să purtăm discuții sincere despre creșterea altfel a copiilor, despre a încerca să construim o lume mai corectă pentru femei și bărbați”, scrie ea.

Adichie, care are o fiică în vârstă de un an și cinci luni, spune că aceste conversații ar trebui să înceapă de la început. Adică să ai aceleași așteptări de la un copil indiferent de genul lui.

„Când merg la întâlniri ale grupurilor de copii mici, nu pot să nu observ că părinții spun întotdeauna fetelor să dea jucăriile înapoi, să stea jos; băieților, nu chiar atât de mult”, spune ea.

Și îmbrăcămintea transmite un mesaj. De ce să ne îmbrăcăm băieții în albastru, fetele în roz, sau mai rău, în nuanțele de cenușiu lipsit de viață al hainelor de gen neutru? „De ce să nu avem haine pentru bebeluși, organizate după vârstă și în toate culorile?” Adichie spune despre fiica ei că „Roșul o prinde foarte bine.”

Aceste semnale din copilăria timpurie rămân, spune ea, iar în moduri subtile și uneori nu chiar atât de subtile, sunt consolidate de-a lungul timpului.

„Rolurile de gen sunt atât de adânc condiționate în noi înșine încât deseori le dăm curs chiar și atunci când se ciocnesc de dorințele noastre reale, de nevoile noastre și de fericirea noastră”, scrie ea. Și „sunt foarte greu de dez-învățat”.

Mare parte din „Dear Ijeawale” va fi familiară pentru cei care cunosc lucrările anterioare ale lui Adichie, dar această carte este mai personală, mai urgentă. „Vreau să ajut la construirea unei lumi pe care fiica mea s-o iubească, vreau să grăbesc venirea justiției adevărate. Vreau o lume mai bună”, spune ea.

Cartea, care a început ca o scrisoare către o prietenă care îi cerea sfaturi despre cum să-și crească fiica, și care a fost mai târziu postată pe Facebook, oferă moduri practice de îndrumare a fetelor, cum ar fi: „Învaț-o încrederea în sine.” „Învaț-o să iubească cărțile.” „Învaț-o să pună întrebări precum ” „Nu vorbi niciodată despre căsătorie ca o realizare.” „Încurajeaz-o să practice sporturi.” „Dacă îi place machiajul, las-o să-l poarte.

Însă „Dear Ijeawale” este mai mult decât o carte de parenting, un gen de care Adichie se ferește. „Am cumpărat câteva astfel de cărți înainte să nasc, dar cam pe la jumătatea lecturii mi-am zis Mai degrabă văd eu cum decurg lucrurile.” (Până acum, toate bune, spune ea.)

Cartea atinge subiecte personale, precum și politice. Adichie o oferă pe Hillary Clinton ca exemplu principal al modului nedrept în care sunt judecate femeile. „Vrem ca femeile care urmăresc o poziție de putere să fie îmblânzite de o latură mai domestică. Nu avem aceleași așteptări și din partea bărbaților”, spune ea. „Femeile trebuie să pășească pe o linie foarte subțire pentru a nu fi văzute atât de puternice încât să fie considerate scorpii sau să emasculeze bărbații, dar nici să fie considerate slabe. E un gen de jonglerie la care bărbații nici nu trebuie măcar să se gândească.”

Aruncați o privire secțiunii bio a lui Clinton de pe Twitter, sugerează Adichie. Primele cuvinte pe care le folosește pentru a se descrie sunt „soție, mamă, bunică”. Primul cuvânt al lui Bill Cinton? „Fondator”.

Dacă s-ar înregistra pe Twitter – ceea ce jură că nu va face niciodată – Adichie spune că ar enumera în mod egal pe același rând: „om, gânditor, fiică, prietenă”.

Adichie recunoaște faptul că această cărticică a ei nu va schimba lumea, chiar dacă are în titlu cuvântul „manifest”, dar e un început. „Știu că sună ieftin”, spune ea, „dar chiar trebuie să avem parte de o lume mai justă – și putem face ca acest lucru să devină realitate. Cred că oamenii se pot schimba.”

Vedeți? Plăcută, până la urmă.

***

Chimamanda Ngozi Adichie a fost tradusă și la noi cu „Jumătate de soare galben” (2006; RAO 2008), „Hibiscus purpuriu” (2003; RAO 2011) și cu transcrierea discursului oferit în cadrul conferinței TED, „Feminist(ă), feminiști” (2014; Black Button Books 2016). De asemenea, a fost anunțată și publicarea romanului său best-seller „Americanah”, tot la editura Black Button Books. 

Anunțuri

2 gânduri despre “Sfaturile Chimamandei Ngozi Adichie pentru a trăi curajos

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s