Ce fac eu când fug de viață

Când gălăgia din capul meu devine prea intensă, încerc să citesc… În ultimul timp am simțit nevoia să citesc predominant cărți din genul „historical romance”, de unde și rapiditatea cu care am trecut prin „Nouă reguli de nesocotit” și „Zece feluri de a fi adorată” de Sarah Maclean. Urmează să mă apuc în curând și de ultima carte din serie, „Unsprezece scandaluri de evitat”, după care voi face o recenzie întregii trilogii. Needless to say, e una dintre seriile mele preferate! ❤

Apoi, când cititul nu mai reprezintă o soluție, încerc să mă uit la filme. Dar nu orice gen de filme, ci desene animate. Așa se face că în ultima săptămână m-am uitat la „Lumea secretă a lui Arrietty” (2010), o creație semnată de celebrul Hayao Miyazaki și adaptată după un roman scris de Mary Norton (pe care nu l-am citit încă – „The Borrowers”), și la „Song of the Sea” (2014), un film de animație absolut superb, la care m-am amuzat copios, la care am plâns și pe care nu-l voi uita prea curând. Dacă ați văzut sau auzit cumva de „The Secret of Kells” (2009), atunci vă spun că „Song of the Sea” este și mai și! Vă recomand ambele filme, sunt fascinante, iar grafica este demnă de toată admirația! 😉

Tot din categoria animațiilor, dar nu lung-metraje, ci seriale: în prezent mă uit la mai multe anime-uri care sunt în curs de difuzare și care mi-au atras atenția de la început. De obicei mă uit la primele 2-3 episoade, și dacă povestea și/sau grafica nu mă atrag, le abandonez. Ei bine, ăstea de mai jos sunt cele care au trecut prin proba focului. 😀

Preferatul meu la ora actuală este „Shokugeki no Souma” („Food Wars”), un serial absolut dement, dar care-mi place de mor! Pe scurt, e vorba de o școală culinară pentru elevi de liceu, unde bătăliile se dau prin…gătit. E o școală de elită, iar concurența e zdrobitoare. Punctele mele preferate: umorul, personajele bine conturate (și foarte amuzante), mâncărurile orgasmice gătite de personaje (și rețetele prezentate!). Recomand!

Un anime foarte badass de care m-am îndrăgostit încă de la trailer: „Gangsta”! Doi mercenari (dintre care unul este „enhanced”) care rezolvă treburile murdare ale principalelor clanuri mafiote dintr-un oraș corupt. Lor li se alătură Alex, o fostă prostituată salvată de unul dintre mercenarii sus-menționați. Recomand, iarăși!

De aici încolo, titlurile pe care le voi menționa sunt la egalitate pentru mine: „Ore Monogatari!!” (un anime foarte drăgălaș, din ălea care-ți înmoaie inima împietrită și te fac să vezi viața în roz din nou 😀 ), „Junjou Romantica Season 3” (HELL TO THE YES! am așteptat o groază să apară sezonul 3, iar acum sunt a happy bunny. Pun intended. Pentru că… usagi. 😀 ), „Aoharu x Kikanjuu” (o fată care se îmbracă ca un băiat, pe care toată lumea o ia drept băiat, dar care rămâne fată în adâncul sufletului. *le sigh* dar măcar am parte de niște bishounen care mă ajută să trec mai ușor peste gafele poveștii sau ale construirii personajelor) și „A Boring World Where the Concept of Dirty Jokes Doesn’t Exist” (un alt anime dement, care mă face să râd în hohote XD ).

Fără a continua topul, mai am două anime-uri de menționat, care se află cam la același nivel și care tratează (vag) același subiect:

God Eater” – adaptat după un action game și făcut parcă special ca să-mi stea mie inima! Îmi aduce aminte foarte tare de „Pacific Rim”, mai puțin partea cu roboții. Pe scurt: fast forward câțiva ani în viitor, omenirea se află în pragul extincției din cauza unor creaturi enorme, care seamănă cât de cât cu niște animale și care vânează oameni, iar singura speranță o reprezintă god eater-ii, un grup de luptători experimentați care omoară aceste creaturi cu ajutorul unor săbii speciale. Personajul principal este un altfel de luptător, unul avansat genetic, al cărui sânge se amestecă cu sângele de Aragami din sabie pentru a transforma sabia în diverse alte arme în funcție de nevoile luptătorului. Este foarte fain vizual, iar povestea m-a captivat fără drept de apel. Recomand!

Și… acum… cireașa de pe tort! Deși l-am văzut la 2 ani de la apariție, și deși am auzit de el prima oară când am citit primele informații despre „Pacific Rim”, iată că am ajuns abia acum (adică în ultimele 2 zile) să văd și eu „Attack on Titan”. Și… OMG, that was a hell of a ride!! În primul rând, nu e un anime pentru cei slabi de înger, fiindcă există foarte multă violență, foarte mult sânge, foarte multe traume. Însă pentru sucker-ii pentru povești post-apocaliptice (ca mine, așa), anime-ul ăsta a fost nectar! Mi-am adus aminte de el într-o doară, acum 2 zile, și am zis să mă uit la primele 2-3 episoade, ca să văd despre ce e vorba. Și atât mi-a fost. :/ Nu.m-am.putut.dezlipi.de.el! Dar să începem cu începutul.

Primul sezon are 25 de episoade. Al doilea apare în 2016. Hîhî! 😀 Povestea este asemănătoare celei din „God Eater”, numai că în locul creaturilor apar niște umanoizi giganți, cărora oamenii le spun titani. Ei bine, titanii au o temperatură a corpului mult mai ridicată decât cea a oamenilor, și sunt extrem de greu de omorât. Dacă sunt loviți în orice alt loc decât ceafa (singurul punct al lor vital), se regenerează în câteva minute. A, și se pare că principala lor activitate este să mănânce oameni. Deși pot trăi foarte bine și fără mâncare sau apă. Intrigued yet? 😀

attack_on_titan

Acțiunea are loc tot în viitor, numai că omenirea nu dispune de aparatură foarte sofisticată. Dimpotrivă, oamenii de rând trăiesc ca în Evul Mediu. Singurii care pot lupta împotriva titanilor sunt cei care învață să folosească un dispozitiv de manevră 3D, ce funcționează pe bază de gaz și care dispune de un mecanism foarte complicat (asemănător unui ceas, aș spune eu). Aceștia se ridică de la sol, se deplasează în orice direcție vor și pot pune la pământ un titan cu mult mai multă ușurință.

tumblr_inline_nphvdos0ZA1r0to3b_500

Personajul principal este un băiat care și-a văzut mama mâncată de un titan și care jură să extermine toți titanii de pe pământ, ca într-o zi omenirea să fie liberă să cutreiere lumea. A, și am uitat să zic: toți oamenii de pe pământ s-au adunat în spatele unor ziduri înalte de 50 de metri: Wall Maria, Wall Rose și Wall Sina, dispuse concentric. În primul episod al anime-ului, întreaga omenire rămasă numără numai câteva sute de mii de oameni. Iar după atacurile titanilor, la care Eren este martor, aceasta se împuținează și mai mult.

attack-on-titan maxresdefault

Dar în fine, nu vreau să vă povestesc totul, așa că vă las să descoperiți singuri despre ce e vorba, dacă sunteți curioși. Eu vă spun doar atât: este un anime plin de acțiune (PLIN! Jur!), personajele sunt foarte bine create (fiecare are personalitatea sa distinctă, e o plăcere să le vezi interacționând), grafica este superbă (am urmărit anime-ul la calitate 1080p, așa că… 😀 ), iar critica adusă eternelor defecte omenești (care nu dispar, se pare, nici în primejdie de moarte) nu este deloc de ignorat. „Attack on Titan” este un anime care oferă atât brainless action, dar care îți și pune rotițele în mișcare datorită intrigii foarte atent construite. Aș putea spune, și n-aș greși deloc, că este o operă de artă în domeniul anime-urilor. Încercați și veți vedea. Dar atenție, creează dependență!! 😀

Și… se pare că gălăgia s-a mai estompat. Acum mă pot întoarce la realitate și la normalitate.

Anunțuri

5 gânduri despre “Ce fac eu când fug de viață

        1. O să mă uit la el zilele astea, a apărut cu subtitrare în engleză. Din trailer pare foarte mișto, se vede că au investit ceva bani și timp în el. Sper să nu mă dezamăgească! 😉

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s