Recenzie „Îngerul mecanic” (Dispozitive infernale #1) de Cassandra Clare

Cop Dispozitive infernale 1_Ingerul mecanic:Layout 1.qxdPfuai, o dat sfântu’-aşteaptă să scriu şi eu o recenzie pentru cartea asta, pe care am terminat-o de citit de vreo 2 săptămâni! Să cânte trompetele, zic! XD

După cum ştiţi (sau nu), „Îngerul mecanic” de Cassandra Clare este prima carte din trilogia „Dispozitive infernale” care precedă binecunoscuta serie de cărţi „Instrumente mortale”. Pe când acţiunea din această ultimă serie este plasată în New York-ul zilelor noastre, acţiunea din trilogia Dispozitivelor are loc în a doua jumătate a secolului 19, în Londra, aducând, aş spune eu, un plus de savoare acestei serii.

În „Îngerul mecanic” o urmărim pe Tessa Gray, o adolescentă de şaisprezece ani, orfană, care se mută din America în Anglia în urma morţii mătuşii ei. Chemată fiind de frate-său, Nathaniel (notaţi, vă rog, lipsa mea completă de respect pentru acest „personaj”), pentru a-şi face un rost în Londra, Tessa nici nu pune bine piciorul pe pământ englezesc, că şi este răpită de Surorile Întunecate, nişte figuri binecunoscute ale Lumii de Jos. Astfel Tessa află că nu este om, că este şi ea o „creatură” şi că puterea ei constă în a se metamorfoza în diverşi oameni, vii sau morţi. Fata descoperă o lume complet diferită de lumea pe care o ştia, o lume populată de vampiri, vârcolaci, magicieni, demoni şi, aţi ghicit, nefilimi. Aş fi vrut să zic „îngeri”, dar na, nu-i nici urmă de înger în cartea asta. Doar în legende şi poveşti.

Tessa află că urmează să fie dată de nevastă Magistrului, cea mai puternică persoană din Lumea de Jos, şi că Surorile Întunecate o pregătesc pentru aşa ceva, forţând-o să se antreneze (a se citi „torturând-o”) în a-şi folosi „talentul”. Mai departe, nu e nevoie să vă mai spun ce se întâmplă. Iote un rezumat: fata e salvată de un băiat (accidental, cică), pe numele său Will, fata este dusă la Institut, o clădire imensă ascunsă privirii mundanilor (oamenii obişnuiţi) aflată chiar în inima Londrei, care este sanctuarul nefilimilor (care provin din primii oameni care au băut sânge de înger şi au devenit jumătate om, jumătate înger), numiţi şi Vânători de Umbre, deoarece se luptă cu forţele întunericului şi păstrează echilibrul în lume (basically, un fel de ninja, dar mai sentimentali, aşa), fata se cam îndrăgosteşte de băiat, fata cunoaşte un alt băiat, pe numele său Jem, care e melancolic, şi drăguţ, şi răbdător, şi politicos cu ea, fata în continuare suspină după bădăranul de Will, fata e vânată în continuare de cei din Lumea de Jos pentru talentul ei, nefilimii află că cineva pune laolaltă o armată de dispozitive în formă de oameni, care nu-s nici roboţi, nici oameni, ci ceva între (pe bune, cum vine asta? că eu n-am prea înţeles…) şi că vrea să pună stăpânire pe omenire, bla bla bla.

clockwork-angel1Până să mă huiduiţi, să ştiţi că eu chiar am gustat cartea asta! I-am dat 3 stele pe Goodreads, mi-a plăcut destul de mult de Tessa, şi mai mult de Charlotte (directoarea Institutului) şi Jem, şi deloc de Will. 😀 Dacă sunteţi iubitori de Will, atunci eu mi-s iubitoare de gem. Pardon… ăăă… de Jem. XD E o carte care tot acumulează tensiune, are un ritm ascendent, acţiunea nu pare să dormiteze (cel puţin, pentru mine nu a stagnat), personajele sunt bine conturate, există mister, există diverse chestii supranaturale care te ţin cu sufletul la gură, însă apogeul a fost răsuflat tare de tot. Şi acum urmează şi punctele negative ale cărţii, aşa cum le-am văzut eu. Unu la mână: nu mi se pare normal ca scriitoarea să o tot împingă pe Tessa spre Will, care e, mă repet, un bădăran, în timp ce Jem E CHIAR ACOLO, sub nasul ei. Doi la mână: am văzut punctul culminant venind de la un kilometru depărtare. Şi aş fi preferat să nu. Mi-a fost stricată toată surpriza cărţii… 😦 Au existat acele indicii, ba ici, ba colo, de parcă cititorii sunt retarzi şi nu pot ghici şi singuri care e the culprit. Chiar dacă e o carte pentru adolescenţi, nu cred că trebuie trataţi aşa. În fine, e un bestseller, deci ce mai contează? Şi… cam atât.

Cum ziceam, mi-a plăcut destul de mult, dar intuiţia mea, bat-o vina, m-a făcut să mă dezumflu ca un balon în timp ce citeam ultimele pagini. Asta e, better luck cu cartea următoare din serie. Dar vă zic, nu regret NIMIC! A fost o carte împrumutată de la biblio, şi am văzut că şi următorul volum („Prinţul mecanic”) e acolo, deci în curând o să-l citesc şi pe acela. Şi poate LEDA se va gândi serios să publice mai repede şi cartea a treia, „Prinţesa mecanică”. Ţinând cont că am apucat să citesc seria în RO, aşa aş vrea să o şi termin. Also, pericol de cliffhanger la sfârşitul „Îngerului mecanic”, people! Vreau neapărat să văd ce treburi au de împărţit Will şi Bane!! Care, nu ştiu dacă am zis, dar e seriously hot şi abia aştept să citesc despre el şi în volumele care urmează! 😀 Off… probabil o să ajung la The Bane Chronicles când o să am păr alb în cap, dar asta e, ce să fac dacă mai există nşpemii de volume de citit înaintea lui?!

the_clockwork_angel__the_prince_and_the_princess__by_clockworkqueenn-d5fc035

CUMPĂRĂ CARTEA

în română

LIBRIS

CARTEPEDIA

în engleză

THE BOOK DEPOSITORY (transport gratuit în toată lumea)

BOOKS-EXPRESS

OKIAN

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s