21 nov 2014 (Ailein Duinn)

Pe cât de tristă, pe atât de superbă această melodie! În mod bizar, de fiecare dată când o ascult, mă linişteşte şi mă calmează, deşi îmi provoacă o stare de nostalgie. Îmi place uneori să-mi pun imaginaţia la bătaie şi să-mi închipui cum era pe atunci, când a fost compus cântecul, când iubitele, logodnicele şi soţiile îşi aşteptau acasă bărbaţii plecaţi pe mare, neştiind dacă îi vor mai vedea vreodată sau nu. Iarăşi, într-un mod bizar, mi-ar plăcea să ştiu că acel gen de iubire, de devotament, de uniune, nu a dispărut chiar în totalitate. But I’m a sucker for romance, and love isn’t fucking real. XD Dacă nu mă credeţi, mai acordaţi-i vieţii câţiva ani, şi veţi vedea că vă va dezamăgi cu siguranţă. Dar asta contează, până la urmă, nu cât de bună e viaţa cu tine, ci cum treci tu peste toate obstacolele. Şi cum baţi viaţa la fund cu propriile-i arme. „BUM, mofo! Burn!” Motto-ul meu, dedicat vieţii, cause she’s a bitch.

Anunțuri

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s