Recenzie „Fecioara şi căpcăunul” de Michel Tournier

IMAG0818 IMAG0820

Acum o săptămână şi ceva am simţit nevoia să iau o pauză de la cărţi de peste 300 de pagini, aşa că am început să „sap” după cărţi micuţe şi interesante în propria mea bibliotecă. Tot puricând rafturile, am pus mâna pe „Fecioara şi căpcăunul” de Michel Tournier, o cărticică despre care nu ştiam mai nimic şi pe care o cumpărasem în perioada facultăţii, acum câţiva ani buni. Mi-am zis „perfect!” şi am luat-o cu mine s-o citesc. Boy, oh boy, am avut parte de o surpriză explozivă! Ce sperasem eu să fie o lectură scurtă, uşurică, interesantă, plăcută, s-a dovedit a fi o lectură captivantă, cu accente horror, cu suspans şi emoţii din plin! Luaţi de citiţi mai jos.

În 154 de pagini, Michel Tournier acordă o notă personală poveştii fascinante dintre Ioana d’Arc (1412 – 1431) şi Gilles de Rais (1404 – 1440), companionul acesteia, concentrându-şi mai mult atenţia pe influenţa (fastă sau nefastă, cum vreţi s-o priviţi…) pe care a avut-o „fecioara din Orleans” asupra „căpcăunului” acuzat de a fi săvârşit o miriadă de nelegiuiri, care dintre care mai îngrozitoare. Nu vă voi plictisi cu multe detalii istorice, fiindcă pe acestea le puteţi afla şi din cărţi de specialitate sau de pe diverse site-uri de încredere de pe Internet, ci voi încerca, pe cât posibil, să vorbesc despre relaţia închegată între Ioana şi Gilles în roman, şi despre cum Tournier acordă personajelor sale o frumuseţe crudă, integrată perfect în atmosfera romanului, astfel încât cititorul are impresia că asistă în timp real la evoluţia (sau involuţia, după caz) acestora.

Puţine sunt persoanele care să nu fi auzit de Ioana d’Arc, fecioara care a condus o armată întreagă şi a insuflat francezilor un spirit de luptă incredibil, capabil să ţină piept de la egal la egal armatei engleze. Însă foarte puţini sunt cei care ştiu cine a fost Gilles de Rais, acest personaj misterios al istoriei franceze, care a semănat spaimă şi oroare printre locuitorii de pe teritoriile deţinute de acesta. Tournier descrie cu amănunte o scenă vitală pentru involuţia ulterioară a lui de Rais, şi anume arderea pe rug a Ioanei. Bănuiala mea, cât şi cea a autorului, este că Gilles era bolnav, în sensul că era nebun, dar nebunia sa fusese incipientă până la arderea Ioanei. Văzându-şi fecioara pe rug, ţipând, strigând numele lui Iisus, suferind, de Rais este afectat până în cele mai întunecate colţuri ale sufletului său, iar valorile sale se inversează. Ce e rău devine bine, ce e bine devine rău. Autorul nu pune în cuvinte gândul pe care pare să-l fi avut în stadiul incipient al romanului, şi anume faptul că de Rais fusese îndrăgostit de Ioana, într-un mod pur, lipsit de orice dorinţă carnală, însă acesta reiese de mai multe ori de-a lungul romanului din faptele sau vorbele „căpcăunului”. Este ca şi cum odată cu moartea nevinovatei şi curatei Ioana, a murit şi acea ultimă fărâmă de decenţă şi bunătate din sufletul lui Gilles de Rais.

Deşi la început nu reuşeşte să înţeleagă cum Ioana, o sfântă, este acuzată de vrăjitorie şi arsă pe rug ca o păcătoasă, încet-încet el începe să vadă acest act ca pe o curăţare, o purificare prin foc. Prin tortură. În mintea lui bolnavă, acelaşi lucru începe şi el să facă, cu sine şi cu copiii pe care îi răpeşte şi îi torturează. Autorul strecoară subtil ideea că Gilles speră să fie şi el „purificat” ca Ioana, însă pentru a ajunge în acel punct, trebuie mai întâi să facă foarte mult rău. Un rău cât mai divers. Istoria consemnează modul în care a sfârşit Gilles de Rais, mareşal al Franţei şi fost erou naţional, însă vă spun că Tournier construieşte destul de mult în jurul acestui schelet istoric. Povestea pe care o ţese merită citită, digerată, recitită şi gândită. Psihologia personajului Gilles de Rais este absolut fascinantă, în pofida tuturor ororilor de care a fost în stare de-a lungul vieţii sale. Acuzat de omor, sodomie, necrofilie, tortură, demonolatrie, etc., Gilles de Rais sfârşeşte la spânzurătoare îngrijorat până în ultima clipă de soarta sufletului său după moarte. Nebunie curată, nu?

Probabil din acest motiv mi-a şi plăcut cartea atât de mult. Nu fiindcă a avut doar 150 de pagini, nu fiindcă a fost vorba de Ioana d’Arc, fiindcă ea nu apare decât episodic, puţin, la începutul romanului, ci fiindcă a dat pe dinafară de Gilles de Rais, acest paradox ambulant de om, care a reuşit să terorizeze o ţară întreagă cu grozăviile pe care le-a comis, culmea, în numele mântuirii. Ştiu că istoria prezintă faptele altfel, însă în „Fecioara şi căpcăunul”, Tournier face un studiu de caz căruia îi acordă personalitate, culoare, viaţă! De Rais este viu, respiră, gândeşte, simte. Autorul încearcă să pătrundă în mintea labirintică a acestuia, însă dacă reuşeşte sau nu, vă rămâne să aflaţi pe cont propriu! Concluzia mea? Voi mai citi cu siguranţă şi alte cărţi ale acestui autor, a cărui viziune asupra faptelor istorice este aparte şi captivează de la primele pagini. 🙂

Trivia:

  • un articol extrem de interesant despre Gilles de Rais, personajul istoric, găsiţi pe site-ul www.suspans.ro, scris de Oliviu Crâznic
  • Gilles de Rais a inspirat faimosul personaj Barbă Albastră, din basmul omonim scris de Charles Perrault

Reprezentări ale lui Gilles de Rais

Gillesderais1835 gillesderais3

Reprezentări ale Ioanei d’Arc

Jeanne_d_Arc5 jeanp1ppr Jeanne d'Arc Jeanne au siège d'Orléans


Unde puteţi găsi cărticica:

BOOKS-EXPRESS

LIBRIS

ELEFANT.RO

OKIAN

Anunțuri

5 gânduri despre “Recenzie „Fecioara şi căpcăunul” de Michel Tournier

    1. Nu știu dacă e neapărat mai mult, ci doar părerea mea. Fiecare are perspectiva proprie, iar mie mi s-a părut că această cărticică a lui Tournier a avut atât de multe subtonuri și subtilități, încât n-am putut decât s-o laud. Ori am citit-o într-o perioadă în care eram mai ușor de dat pe spate. 😀 Nu știu ce să zic…

      1. e o carte frumoasa dar nu o capodopera. cred ca merita citita la adolescenta:). intr-adevar un pic surprinzatoare. oricum fanii tournier pretuiesc alte carti ca fiind mai valoroase. insa e bine ca te-a impresionat si ai reusit sa scrii atatea despre ea:)

  1. Pingback: Lista recenziilor de carte în limba română « Books, Movies, Tea and Unicorns

  2. Pingback: Cărţi de la Editura RAO « Books, Movies, Tea and Unicorns

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s